Cuvânt înainte

Cuvânt înainte

Astăzi evoluăm, în materie de informaţii, în felul în care percepem prezentul şi viitorul, în care ne raportăm la civilizaţiile din care facem parte. Astăzi inventăm limbaje noi ca să putem facilita comunicarea, dispozitive şi tehnologii care să ne esenţializeze volumul de informaţii de care dispunem şi modul în care îl accesăm. Astăzi optimizăm, sintagma unei civilizaţii moderne care a reuşit să devină mai conştientă de ea însăşi. De la istorie am ajuns la istoria disciplinelor istoriei: Istoria Artei, Istoria Filosofiei, Istoria Literaturii, Istoria Psihologiei, Istoria Economiei şi aşa mai departe. Astăzi, omul modern este mai conştient ca nicicând de istoria sa. Sau de istoriile sale. Iar cine crede că istoria cuprinde doar trecutul greşeşte, fiindcă realitatea omniprezentă îşi găseşte sfârşitul în acelaşi manual şcolar perpetuu. Astăzi omul se raportează nu numai la nivel de trib, comunitate sau civilizaţie, se raportează global şi chiar universal, urmărind influxul de informaţie care i-a lărgit sfera socială. Astăzi, omul a fost învăţat să
se promoveze singur. Să-şi cultive tipologia şi s-o extindă. Înainte aveam războaie, acum avem doar marketing. Înainte aveam cultură/religie individuală şi naţionalitate, acum avem branduri.
Cum s-a ajuns la toate astea şi care a fost rolul istoric al comunicării, care este el de fapt în continuare. S-a schimbat oare ceva în forma sau în fondul ei? S-a inventat un nou mod de a comunica folosind tehnologia sau este doar o soluţie de îmbunătăţire a ei.
Comunicând complet altfel sau mai bine am început să adoptăm valori cât mai comune, să tindem către o uniformizare a tiparelor sociale şi a civilizaţiilor. Am asistat demult la adoptarea unui “esperanto” comun sub forma unei limbi care a ştiut să se promoveze iar îmbrăţişarea tehnologiei a fost doar următorul pas al acestui nou tip de advertising. Cultural.
Motivul pentru care asistăm la fragmentarea civilizaţiilor actuale în favoarea adoptării unor valori unice se datorează de fapt transmiterii tipologiilor de la o comunitate şi o civilizaţie la alta. Se datorează modului în care comunicarea modernă a permis extinderea acestora mai rapid şi a felului în care au fost scoase în evidenţă. Inevitabil ne îndreptăm spre un patrimoniu social şi cultural comun, cu avantajele şi dezavantajele de rigoare. Va fi omul capabil să funcţioneze pe plan social mai bine, făcând parte dintr-o structură uniformă sau îl va distruge?
Ce este acest tratat de antropologie urbană şi ce este până la urmă antropologia urbană? Vorbim doar de un studiu analitic şi teoretic sau de unul empiric, în care sunt analizate aspectele reale ale comunicării moderne. Antropologia urbană este un studiu al omului modern şi cadrelor sociale din care face parte, al transformărilor pe care le suferă pe acest plan şi al formelor de comunicare folosite. Antropologia urbană nu se vrea a fi o demonstraţie, ci doar o stare de fapt a unor premize deja implicate în culturile de pe mapamond. Faţă de antropologia culturală sau socială, care se opreşte acolo unde se termină relaţiile sociale între oameni, antropologia urbană intervine pentru a descifra comunicarea ce are loc între ei, la nivel individual, de comunitate şi civilizaţie. Antropologia urbană analizează mijloacele prin care comunicăm şi rolul lor.
Antropologia urbană vrea să dezvăluie înfăţişarea omului modern, în splendida sa nuditate.

© Filip-Matei Pitaru

Technorati : antropologie, antropologie urbana, brands, branduri, filosofie, literatura, urban